Lecitina

Lecitina a fost izolată pentru prima oară în anul 1846 de către chimistul francez  Gobley Teodor. Acesta a extras lecitina din galbenuşul de ou, demonstrând ulterior prezenţa acesteia în materiile biologice inclusiv bilă, ţesutul creierului uman, peşte, icre, creier de oaie şi găină. Lecitina  este termenul generic care defineşte totalitatea substanţelor grase de culoare galben-maroniu care se găsesc în ţesuturile vegetale şi animale precum colina, acizii graşi, glicerol, trigliceride şi fosfolipide (ex: fosfatidilcolina).

În prezent principala sursă de lecitină folosită în industrie este uleiul din seminţe de soia dar aceasta se mai poate extrage şi din ulei de seminţe de floarea soarelui şi seminţe de bumbac.

Folosită în scop terapeutic lecitina oferă o multitudine de beneficii:

• formează o peliculă în jurul grăsimilor împiedicându-le astfel să adere de pereţii vaselor de sânge
• acţionează ca solvent pentru colesterol şi trigliceride
• alături de o activitate fizică intensă lecitina ajută la arderea rapidă a grasimilior
• previne şi reduce riscul apariţiei cirozei hepatice
• susţine buna funcţionare a sistemului imunitar
• hrăneşte celula nervoasă şi ţesutul muscular
• acţionează ca lubrifiant pentru articulaţii
• îmbunătăţeşte calitatea părului şi unghiilor

Un alt beneficiu important al lecitinei este capacitatea de a ajuta funcţia de memorare şi orientare deoarece îmbunătăţeşte conexiunile între neuroni.  Un studiu efectuat  pe pacienţi cu boala Alzheimer a dovetit faptul că lecitina a îmbunătăţit vizibil memoria şi orientarea acestora.

Aceasta poate fi utilizată pentru prevenţia anumitor boli prin consumul zilnic de alimente cu un conţinut bogat de lecitina (nuci, gălbenuş de ou, lapte, ciocolată şi unele cereale) sau prin administrarea unor suplimente alimentare.

Concominent cu administrarea suplimentelor pe baza de  lecitină recomandăm şi schimbări în dietă (consumul redus de alimente de origine animală, în special grăsimi, consumul crescut de fibre, fructe și legume), renunțarea la fumat, evitarea consumului de alcool, activitatea fizică regulată, odihnă sau somn( în special în perioadele suprasolicitante fizic și mental).